Tot mai adesea ne ajunge la urechi sintagma ”sărăcie menstruală” și deși avem o vagă idee asupra a ceea ce semnifică, cu greu putem separa termenul de discursurile activiștilor sau al campaniilor sociale.
Dar ”sărăcia menstruală” înseamnă mai mult de-atât - este o realitate dramatică (da, un cuvânt dur!), care afectează viața a milioane de fete și femei din întreaga lume, inclusiv din România! Cum bărbații nu se confruntă cu această problemă, situația este dificil de acceptat; cum ar putea, de altfel, să creadă că menstruația poate deveni un obstacol în calea educației, a sănătății și a demnității personale?!
Dar este realitatea pe care o adolescentă care trăiește în zona rurală sau într-o familie cu venituri limitate o trăiește lunar! În loc să se bucure de sprijin, explicații și siguranță, ea se confruntă cu rușine, lipsă de resurse și chiar de informații, criterii care o poate face să lipsească de la școală, să se simtă inferioară, să își ascundă corpul și, în final, să interiorizeze că ceea ce trăiește este greșit.
Ce este, de fapt, sărăcia menstruală?
”Sărăcia menstruală” este un termen complex care descrie dificultatea sau imposibilitatea persoanelor de sex feminin să aibă acces la produse de igienă menstruală adecvate, la informații despre acest proces biologic și la condiții sanitare care să le permită să se îngrijească într-o manieră demnă și sigură. Dar nu face referire doar la prețul absorbantelor sau al tampoanelor, ci la cumulul de factori economici, sociali și educaționali care determină modul în care o adolescentă sau o femeie trăiește această experiență.
Studiile internaționale reflectă clar acest lucru. ”Plan International UK” a făcut (în 2017) un raport amplu care a relevat că 1 din 10 fete din Marea Britanie a lipsit cel puțin o dată de la școală pentru că nu și-a permis produse menstruale, iar o ⅓ dintre ele s-au confruntat cu dificultăți recurente în achiziționarea acestora.
UNICEF, în raportul din 2021, vorbește de peste 500 de milioane de fete și femei la nivel global care nu au acces la produse sigure sau la informații despre menstruație. Deși România nu apare cu statistici detaliate în document, ONG-urile confirmă prin cercetările lor că fenomenul este departe de a fi izolat.
Într-un studiu realizat în 2022, organizația Girl Up România a relevat că 25% dintre adolescentele intervievate folosesc metode improvizate în locul absorbantelor, iar 1 din 5 a lipsit măcar o dată de la ore din această cauză. Datele conturează un tablou tulburător: sărăcia menstruală este reală, prezentă și cu efecte uriașe asupra vieților fetelor și femeilor.
Sărăcia menstruală vs. educație și sănătate
Atunci când accesul la produse menstruale este considerat un lux, consecințele nu se resimt doar în portofel, ci în întreaga viață a adolescentei, iar absenteismul școlar se numără printre cele mai vizibile urmări. O fată care lipsește câteva zile în fiecare lună acumulează absențe (sau restanțe), pierde ritmul la învățătură și, în timp, riscă să se simtă descurajată și marginalizată. Studiile realizate de World Bank în Europa Centrală și de Est arată o corelație directă între accesul limitat la produse menstruale și abandonul școlar.
Pe lângă impactul educațional există și riscuri medicale considerabile - folosirea de cârpe vechi, ziare sau șervețele crește riscul de infecții vaginale și urinare. ”Organizația Women’s Environmental Network UK” a evidențiat în 2020 că utilizarea constantă a soluțiilor improvizate poate duce la complicații de sănătate greu de tratat și costisitoare. Pentru familiile care oricum se confruntă cu dificultăți financiare, aceste probleme devin un cerc fără sfârșit.
Mai există, însă, și o dimensiune psihologică ignorată - în cultura românească, menstruația este (încă) un subiect tabu. Raportul Always x UNICEF (2019) arată că peste jumătate dintre adolescentele care se confruntă cu sărăcia menstruală declară că se simt diferite, excluse sau ”defecte”. Aceste percepții se transformă în anxietăți și complexe care pot dura ani de zile.
Ce face România pentru a rezolva problema?
Numeroase țări au făcut pași mari în combaterea sărăciei menstruale, dar România pare să se afle încă în etapa în care dezbate dacă problema există cu adevărat. Scoția, de exemplu, a devenit în 2020 prima țară din lume care oferă legal produse menstruale gratuite, iar Noua Zeelandă le distribuie în toate școlile publice. În România, astfel de inițiative sunt destul de izolate.
În raportul din 2021, Centrul Filia subliniază că lipsa datelor oficiale este în sine o dovadă a ignorării fenomenului. Studiile organizației arată că educația menstruală lipsește în majoritatea școlilor, iar discuțiile despre menstruație rămân superficiale sau inexistente. În plus, pentru multe adolescente din comunități rurale, accesul la produse menstruale depinde de disponibilitatea magazinelor locale, care nu întotdeauna au pe stoc astfel de produse.
Direcții către rezolvarea problemei
Pentru ca sărăcia menstruală să fie diminuată, dacă este imposibil a fi eliminată, este nevoie de eforturi coordonate - autoritățile trebuie să înțeleagă că menstruația este o problemă de sănătate publică și de educație, iar programele de distribuire gratuită a produselor menstruale în școli reprezintă o investiție în viitorul fetelor.
Societatea civilă are, la rândul ei, un rol fundamental. ONG-urile din România au demonstrat deja că pot oferi soluții eficiente în comunități vulnerabile. Inițiativa Asociației Pe Stop, care distribuie lunar mii de pachete cu produse menstruale femeilor fără adăpost sau celor din zone defavorizate, sunt exemple clare ale impactului pe care îl poate avea implicarea civică. Aceasta distribuie lunar mii de pachete cu produse menstruale, iar raportul lor din 2022 arată că peste 70% dintre beneficiare nu și-ar fi permis altfel să cumpere aceste produse.
La fel face și Femi.Eko®, brandul românesc ce promovează produsele menstruale eco (chiloții menstruali, absorbantele și tampoanele reutilizabile), soluții nu reduc doar costurile pe termen lung, ci educă și normalizează discuțiile despre menstruație, oferindu-le adolescentelor informațiile de care au nevoie pentru a fi mai încrezătoare în ele și în corpul lor.
Una dintre cele mai vizibile și apreciate inițiative ale Femi.Eko® este instalarea de dispensere cu produse menstruale gratuite în școli, o intervenție punctuală, eficientă și cu impact real asupra comunităților.
Această idee a pornit de la o realitate pe care echipa Femi.Eko® a observat-o în teren, în discuțiile cu profesori, părinți și adolescente: multe fete lipsesc de la ore în primele două zile de menstruație pentru că nu au acces rapid la produse de igienă. Unele vin nepregătite, altele își împart produsele între ele, iar unele, din rușine sau teamă, evită să ceară ajutorul unui adult. Aceste situații, aparent minore, produc însă un efect de domino asupra educației și stimei lor de sine. Prin urmare, instalarea unor dispensere accesibile, discrete și permanent aprovizionate devine un sprijin care schimbă direct rutina unei adolescente la școală.
În viitor, Femi.Eko® își propune extinderea acestui proiect la nivel național, prin parteneriate atât cu instituții publice, cât și cu ONG-uri locale. Obiectivul este clar: nicio elevă să nu mai fie nevoită să lipsească de la școală sau să își compromită sănătatea pentru că nu are acces la produse menstruale.
Și Centrul Filia a derulat campania ”Menstruația e normală”, prin care a distribuit produse menstruale în școli și a facilitat discuții cu adolescente, profesori și părinți despre sănătatea menstruală. Aceste discuții au scos la suprafață o realitate greu de ignorat: multe fete nu știu ce înseamnă menstruația până în momentul în care o experimentează, iar rușinea le împiedică să ceară ajutor.
Doar educația poate să rescrie viitorul adolescentelor!
Oricâte resurse materiale ar fi disponibile, soluția rămâne educația. Adolescentele au nevoie de informații clare, corecte și prezentate în manieră accesibilă pentru a înțelege ce se întâmplă cu corpul lor și de ce menstruația nu trebuie să fie motiv de rușine sau teamă.
Un bun exemplu este Canada, țară care a implementat programul ”Period Positive Schools”, ce include lecții obligatorii despre sănătatea menstruală, iar rezultatele au fost spectaculoase: în școlile în care a fost implementat, nivelul de anxietate al fetelor legat de menstruație a scăzut cu 35%. Acest model poate fi adaptat cu ușurință și în România, integrând module de educație menstruală în orele de dirigenție sau în cadrul orei de educație pentru sănătate.
Educația NU trebuie să se adreseze doar adolescentelor, ci și băieților, părinților și profesorilor. Menstruația trebuie înțeleasă ca temă comună, nu ca secret; atunci când întreaga comunitate înțelege, respectă și sprijină acest aspect al vieții, rușinea se dizolvă, iar încrederea adolescentelor crește.
